Book of Ezekiel, глава 45

ÑC‚nd veţi Ómpărţi ţara ca moştenire prin sorţ, să ridicaţi ca dar sf‚nt pentru Domnul o bucată din ţară, lungă de douăzeci şi cinci de mii de coţi şi lată de zece mii: aceasta va fi sf‚ntă Ón toată Óntinderea ei.

Din bucata aceasta veţi lua pentru sf‚ntul Locaş cinci sute de coţi Ón lung şi cinci sute de coţi Ón lat, Ón patru laturi; şi cinci zeci de coţi ca loc slobod de jur Ómprejur.

Din această Óntindere să măsori o bucată lungă de douăzeci şi cinci de mii şi lată de zece mii, pentru sf‚ntul Locaş, pentru Locul prea sf‚nt.

Aceasta este partea sf‚ntă din ţară: ea va fi a preoţilor care fac slujba Ón sf‚ntul Locaş, care se apropie de Domnul să-I slujească; acolo vor fi casele lor, şi acesta va fi un loc sf‚nt pentru Locaşul cel sf‚nt.

Leviţilor, care slujesc Ón casă, să li se dea Ón stăp‚nire un ţinut de douăzeci şi cinci de mii de coţi Ón lung şi zece mii Ón lat, pentru cetăţile Ón care vor locui Ómpreună cu douăzeci de odăi.

Să daţi şi cetăţii o moşie de cinci mii de coţi Ón lat şi douăzeci şi cinci de mii Ón lung, l‚ngă partea cea sf‚ntă luată pentru sf‚ntul Locaş; aceasta va fi pentru toată casa lui Israel.

Pentru domnitor veţi deosebi un loc l‚ngă cele două laturi ale părţii sfinte şi ale moşiei cetăţii, de-a lungul părţii sfinte şi de-a lungul moşiei cetăţii, la apus de partea de apus şi la răsărit de partea de răsărit, pe o lungime c‚t una din părţi, de la hotarul de apus p‚nă la hotarul de răsărit.

Acesta va fi păm‚ntul lui, moşia lui Ón Israel; şi domnitorii Mei nu vor mai asupri poporul Meu, ci vor Ómpărţi casei lui Israel cealaltă parte a ţării, după seminţiile ei.

Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: ÑDestul, domnitori ai lui Israel! Œncetaţi cu silnicia şi răpirile, faceţi judecată şi dreptate! Œnlăturaţi stoarcerile voastre de la poporul Meu, ñ zice Domnul Dumnezeu. ñ Să aveţi cumpene drepte, o efă dreaptă, şi un bat drept.

Efa şi batul să aibă aceeaşi măsură; batul să cuprindă a zecea parte dintr-un omer, şi efa a zecea parte dintr-un omer; măsura lor se va potrivi după omer.

Siclul să fie de douăzeci de ghere. Cinci sicli să fie cinci, zece sicli să fie zece, iar mina să fie de cincizeci de sicli!

Iată darul de m‚ncare pe care-l veţi ridica: a şasea parte dintr-o efă la un omer de gr‚u, şi a şasea parte din efă la un omer de orz.

Pentru untdelemn, la un bat de untdelemn, veţi datora a zecea parte dintr-un bat la un cor, care este tot una cu un omer de zece baţi, căci zece baţi fac un omer.

O oaie dintr-o turmă de două sute de oi din toate seminţiile lui Israel, să fie dată ca dar de m‚ncare, ardere de tot şi jertfă de mulţumire, pentru ca să slujească drept jertfă de ispăşire, ñ zice Domnul Dumnezeu. ñ Tot poporul din ţară va trebui să dea darul acesta de m‚ncare pentru domnitorul lui Israel.

Domnitorul va fi dator să dea arderile de tot, darurile de m‚ncare şi jertfele de băutură la sărbători, la lunile noi, la Sabate, la toate adunările de sărbătoare ale casei lui Israel. El va Óngriji de jertfa ispăşitoare, de darul de m‚ncare, de arderea de tot, şi de jertfa de mulţumire, ca să se facă ispăşire pentru casa lui Israel.î Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: ÑŒn cea dint‚i zi a lunii Ónt‚i, vei lua un viţel fără cusur, şi vei face ispăşire pentru sf‚ntul Locaş.

Preotul va lua din s‚ngele jertfei ispăşitoare, şi va pune pe uşiorii casei, pe cele patru colţuri ale pervazului altarului, şi pe uşiorii porţii curţii dinăuntru.

Tot aşa vei face şi Ón ziua Ónt‚i a lunii a şaptea, Ón ziua Ónt‚i a lunii noi, pentru cei din popor care păcătuiesc fără voie sau din nechibzuinţă; şi astfel veţi curăţi casa.

Œn ziua a patrusprezecea a lunii Ónt‚i, veţi prăznui Paştele. Sărbătoarea va ţine şapte zile, Ón care timp se vor m‚nca azimi.

Domnitorul va aduce Ón ziua aceea, pentru el şi pentru tot poporul ţării, un viţel ca jertfă de ispăşire.

Œn timpul celor şapte zile ale sărbătorii, va aduce ca ardere de tot Domnului, şapte viţei şi şapte berbeci fără cusur, Ón fiecare din cele şapte zile, şi un ţap ca jertfă de ispăşire Ón fiecare zi.

Va adăuga şi darul de m‚ncare: c‚te o efă de fiecare viţel, şi o efă de fiecare berbec, cu c‚te un hin de untdelemn de efă.

Œn ziua a cincisprezecea a lunii a şaptea, la sărbătoare, va aduce timp de şapte zile aceleaşi jertfe de ispăşire, aceleaşi arderi de tot şi acelaşi dar de m‚ncare Ómpreună cu untdelemnul.î