The Gospel According to Matthew, глава 20

Fiindcă Œmpărăţia cerurilor se aseamănă cu un gospodar, care a ieşit dis-de-dimineaţă, să-şi tocmească lucrători la vie.

S-a Ónvoit cu lucrătorii cu c‚te un leu pe zi, şi i-a trimis la vie.

A ieşit pe la ceasul al treilea, şi a văzut pe alţii st‚nd Ón piaţă fără lucru.

,Duceţi-vă şi voi Ón via meaí, le-a zis el, ,şi vă voi da ce va fi cu dreptul.í Şi s-au dus.

A ieşit iarăşi pe la ceasul al şaselea şi al nouălea, şi a făcut la fel.

C‚nd a ieşit pe la ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alţii st‚nd Ón piaţă, şi le-a zis: ,De ce staţi aici toată ziua fără lucru?í Ei i-au răspuns: ,Pentru că nu ne-a tocmit nimeni.í ,Duceţi-vă şi voi Ón via meaí, le-a zis el, ,şi veţi primi ce va fi cu dreptul.í Seara, stăp‚nul viei a zis ispravnicului său: ,Cheamă pe lucrători, şi dă-le plata, Óncep‚nd de la cei de pe urmă, p‚nă la cei dint‚i.

Cei din ceasul al unsprezecelea au venit, şi au luat fiecare c‚te un leu.

C‚nd au venit cei dint‚i, socoteau că vor primi mai mult; dar au primit şi ei tot c‚te un leu de fiecare.

După ce au primit banii, c‚rteau Ómpotriva gospodarului, şi ziceau: ,Aceştia de pe urmă n-au lucrat dec‚t un ceas, şi la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, care am suferit greul şi zăduful zilei.í Drept răspuns, el a zis unuia dintre ei: ,Prietene, ţie nu-ţi fac nici o nedreptate; nu te-ai tocmit cu mine cu un leu?

Ia-ţi ce ţi se cuvine, şi pleacă. Eu vreau să plătesc şi acestuia din urmă ca şi ţie.

Nu pot să fac ce vreau cu ce-i al meu? Ori este ochiul tău rău, fiindcă eu sunt bun?í Tot aşa, cei din urmă vor fi cei dint‚i, şi cei dint‚i vor fi cei din urmă; pentru că mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.î Pe c‚nd Se suia Isus la Ierusalim, pe drum, a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici, şi le-a zis: ÑIată că ne suim la Ierusalim, şi Fiul omului va fi dat Ón m‚inile preoţilor celor mai de seamă şi cărturarilor. Ei Œl vor os‚ndi la moarte, şi-L vor da Ón m‚inile Neamurilor, ca să-L batjocorească, să-L bată şi să-L răstignească; dar a treia zi va Ónvia.î Atunci mama fiilor lui Zebedei s-a apropiat de Isus Ómpreună cu fiii ei, şi I s-a Ónchinat, vr‚nd să-I facă o cerere.

El a Óntrebat-o: ÑCe vrei?î ÑPorunceşteî, I-a zis ea, Ñca, Ón Œmpărăţia Ta aceşti doi fii ai mei să şadă unul la dreapta şi altul la st‚nga Ta.î Drept răspuns Isus a zis: ÑNu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care am să-l beau Eu, şi să fiţi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?î ÑPutemî, I-au zis ei.

Şi El le-a răspuns: ÑEste adevărat că veţi bea paharul Meu, şi veţi fi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu: dar a şedea la dreapta şi la st‚nga Mea, nu at‚rnă de Mine s-o dau, ci este păstrată pentru aceia pentru care a fost pregătită de Tatăl Meu.î Cei zece, c‚nd au auzit, s-au m‚niat pe cei doi fraţi.

Isus i-a chemat, şi le-a zis: ÑŞtiţi că domnitorii Neamurilor domnesc peste ele, şi mai marii lor le poruncesc cu stăp‚nire.

Œntre voi să nu fie aşa. Ci oricare va vrea să fie mare Óntre voi, să fie slujitorul vostru; şi oricare va vrea să fie cel dint‚i Óntre voi, să vă fie rob.

Pentru că nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi.î C‚nd au ieşit din Ierihon, o mare gloată a mers după Isus.

Şi doi orbi şedeau l‚ngă drum. Ei au auzit că trece Isus, şi au Ónceput să strige: ÑAi milă de noi, Doamne, Fiul lui David!î Gloata Ói certa să tacă. Dar ei mai tare strigau: ÑAi milă de noi, Doamne, Fiul lui David!î Isus S-a oprit, i-a chemat, şi le-a zis: ÑCe vreţi să vă fac?î ÑDoamneî, I-au zis ei, Ñsă ni se deschidă ochii!î Lui Isus I s-a făcut milă de ei, S-a atins de ochii lor, şi Óndată orbii şi-au căpătat vederea, şi au mers după El.